Fumător sau nu, orice persoană a auzit măcar o dată vorbindu-se despre gudron. Deși multă lume ar fi crezut că nicotina este cea dăunătoare, de fapt, nu este deloc așa. În timp ce nicotina este o componentă naturală a plantei de tutun, gudronul este responsabil de producerea majorității substanțelor chimice. Gudronul reprezintă cantitatea totală de reziduuri care provine din arderea tutunului.
În acest articol vei afla mai multe lucruri despre gudron, ce este și care sunt efectele lui asupra sănătății. De asemenea, vei găsi câteva informații despre alternativele la fumatul țigărilor tradiționale de pe piață, despre care se spune că au riscuri mai mici pentru sănătate în comparație cu variantele clasice.
Cuprins:
1. Ce este gudronul și la ce folosește acesta?
1.1. Ce este gudronul din țigări?
1.2. La ce folosește gudronul?
2. Gudronul din țigări - efecte asupra organismului și alternative pentru fumători
2.1. Ce efecte are gudronul asupra sănătății?
2.2. Alternative la fumatul tradițional - fără gudron
1. Ce este gudronul și la ce folosește acesta?
O țigară înseamnă mai mult decât niște frunze de tutun mărunțite și învelite într-o hârtie. Aceasta poate elibera substanțe chimice atunci când arde, dăunătoare pentru organism. Gudronul este produsul arderii tutunului, acumulându-se în plămâni atunci când inhalezi fumul de țigară. În acest capitol vei afla ce este gudronul din țigări, dar și informații legate de alte tipuri de gudron care există și modul de folosire al acestora.
1.1. Ce este gudronul din țigări?
Țigările sunt mici role de hârtie care conțin frunze de tutun mărunțite. Ele sunt concepute astfel încât tutunul să poată fi fumat, prin aprinderea țigării și inhalarea fumului. Țigările conțin și aditivi, folosiți pentru a crește durata de utilizare, pentru a controla viteza de ardere a țigării și pentru a controla eliberarea substanțelor chimice. Gustul țigării poate varia în funcție de tăria și de intensitatea tutunului. Frunzele de tutun conțin o substanță care provoacă dependență, numită nicotină.
Pe pachetele de țigări clasice existau etichete care detaliau conținutul mediu al principalelor componente ale țigărilor: nicotină, gudron și monoxid de carbon. În funcție de conținutul de gudron, acestea au fost clasificate ca fiind ultra light, light sau normale, deoarece se credea că, conținutul redus de gudron limitează expunerea fumătorului la substanțele chimice periculoase. Totuși, s-a constatat că și țigările light furnizează doze la fel de mari de substanțe chimice ca cele obișnuite și generează la fel de multă dependență.
Fumul de țigară conține o mulțime de compuși chimici, prezenți fie în stare lichidă, fie în stare solidă sau gazoasă. Printre substanțele solide întâlnite se numără fenolii sau nicotină, cele gazoase sunt monoxidul de carbon, oxizii de azot și cianura de hidrogen, iar în vaporii lichizi pot fi incluși formaldehida, benzenul sau metanul. Majoritatea acestor substanțe chimice provin din arderea tutunului iar altele sunt un amestec de reziduuri provenite din arderea hârtiei, precum și din aditivii și substanțele chimice rămase de la cultivarea plantelor de tutun.
Principalele componente ale fumului de țigară sunt gudronul, monoxidul de carbon și nicotina. Gudronul este un amestec al compușilor din fumul de țigară, care se condensează atunci când ajunge în plămâni, formând o substanță lipicioasă de culoare maro. Se poate spune că gudronul este alcătuit din azot, monoxid de carbon, oxigen, hidrogen, dioxid de carbon și alte substanțe chimice, care au efecte pe termen scurt și lung asupra sănătății.
Gudronul din țigări nu este același lucru cu gudronul folosit la construcția de drumuri. Acesta este produs la arderea tutunului și conține majoritatea substanțelor chimice nocive care se regăsesc în fumul de tutun. Când fumul este inhalat de către un om, gudronul poate forma un strat lipicios pe interiorul plămânilor. În funcție de modul în care sunt fabricate, țigările și produsele din tutun pot produce diferite cantități de gudron.
Gudronul este prezent în orice produs din tutun care este ars. Nivelul acestuia crește pe măsură ce țigara este arsă. De aceea se spune că ultimele fumuri de țigară sunt cele mai nocive, conținând o cantitate de două ori mai mare de gudron decât primele. Deși variază foarte mult în funcție de produs, cantitatea de gudron poate fi undeva între 6 mg și 15 mg pe țigară. La un pachet de 20 de țigări cantitatea de gudron este cuprinsă între 120 mg și 300 mg.
Contrar percepției că nicotina este cea mai periculoasă substanță atunci când vine vorba de tutun, de fapt problema principala este reprezentată de procesul de ardere, prin care este eliberat gudron. Așadar, produsele reziduale care rezultă în urma arderii unei țigări sunt cele mai dăunătoare pentru sănătate.
1.2. La ce folosește gudronul?
Există concepția greșită conform căreia gudronul din țigări este același lucru cu cel folosit la construcția de drumuri, de exemplu. Însă nu este deloc așa, cele două fiind total diferite. Astfel, pe lângă gudronul produs de arderea tutunului există, de asemenea, și alte tipuri de gudron, folosite în diverse scopuri. Iată care sunt acestea:
- Gudronul derivat din cărbune - este un produs secundar al producției de cocs și este folosit în principal pentru realizarea produselor chimice rafinate sau smoală din gudron de cărbune. Există și anumite preparate realizate din gudron de cărbune, care sunt folosite pentru diferite afecțiuni ale pielii precum eczemă, psoriazis sau mătreață.
- Smoală de gudron de huilă - este un lichid negru și gros care rămâne după distilarea gudronului de cărbune. Acesta poate fi folosit în acoperișuri și pavaje, vopsele sau ca liant în produsele asfaltice.
Ambele tipuri de gudron conțin mulți compuși chimici, la care oamenii sunt expuși prin inhalare, ingestie sau absorbție prin piele, mai ales cei care lucrează în turnătorii, fabrici de producție de cocs, aluminiu sau gazeificarea cărbunelui. Dar gudronul afectează populația în general prin eliberarea în atmosferă a substanțelor chimice dăunătoare, contribuind la încălzirea globală și la schimbările climatice.
2. Gudronul din țigări - efecte asupra organismului și alternative pentru fumători
Fumatul este un obicei foarte vechi, în ciuda problemelor de sănătate pe care le poate provoca. Pentru că gudronul este considerat cel responsabil de aceste riscuri, au apărut și alte variante de a fuma, cum ar fi vapatul. Descoperă în continuarea acestui articol care sunt efectele gudronului asupra sănătății și cum le poți reduce dacă ești fumător.
2.1. Ce efecte are gudronul asupra sănătății?
Pe termen scurt, gudronul poate provoca tuse și dificultăți de respirație. De asemenea, acesta este responsabil și de reducerea răspunsurilor imunitare. Gudronul din fumul de țigară este cunoscut prin faptul că se acumulează în interiorul plămânilor pe măsură ce acesta este inhalat. Cu timpul, țesutul pulmonar, care în mod normal are o culoare roz, devine gri, ajungând în cele din urmă să fie negru odată cu acumularea unei cantități din ce în ce mai mari de gudron. Acest lucru duce la afectarea căilor respiratorii, putând provoca diverse afecțiuni pulmonare mai mult sau mai puțin grave.
Atunci când ajunge în plămâni, gudronul provoacă moartea celulelor, printre care și cilii. Cilii sunt mici structuri din plămâni care ajută la deplasarea mucusului în afară plămânilor. Odată pierdută această funcție, apare emfizemul pulmonar.
Din plămâni toxinele pot ajunge în fluxul sanguin, deplasându-se și în alte părți ale corpului.
Fumul de țigară are un impact negativ asupra creierului chiar și pentru fumătorii pasivi. Chiar și o mică expunere la substanțele chimice ale fumului de țigară poate duce la modificări la nivelul creierului. Substanțele chimice din țigări, cum ar fi gudronul, pot avea și alte efecte cognitive, cum ar fi deficitul de atenție, memorie, concentrare, viteză de procesare și inteligență generală.
Toxinele din gudron pot afecta orice organ din corp, nu doar plămânii sau creierul. Culoarea gudronului este maro și poate păta dintii și degetele fumătorilor în galben-maroniu.
Efectele gudronului asupra sistemului respirator includ:
- Iritarea traheei și a laringelui;
- Reducerea funcției pulmonare din cauza îngustării căilor respiratorii și a excesului de mucus;
- Afectarea sistemului de curățare a plămânilor, ceea ce duce la iritarea și deteriorarea acestora;
- Tuse și respirație șuierătoare;
- Risc crescut de infecții pulmonare;
- Deteriorarea permanentă a sacilor de aer din plămâni.
Substanțele nocive rezultate din arderea tutunului au efecte negative și asupra sistemului circulator. Printre acestea se numără:
- Creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac;
- Sânge predispus la coagulare;
- Constricția vaselor de sânge;
- Deteriorarea mucoasei arterelor, considerată o cauză a aterosclerozei;
- Reducerea fluxului sanguin la nivelul extremităților;
Gudronul poate afecta și sistemul imunitar:
- Predispoziție mai mare la infecții precum pneumonie sau gripă;
- Niveluri scăzute de antioxidanți în sânge (vitamina C);
Gudronul rezultat din fumul de tutun are efecte și asupra sistemului musculo-scheletal, reducând densitatea osoasă. De asemenea, poate irita sau inflama stomacul și intestinele, poate duce la îmbătrânirea prematură a pielii, la apariția unor boli ale gingiilor (parodontita) sau poate avea consecințe negative asupra fertilității. Fumatul este asociat și cu un risc crescut de ulcere la nivelul tractului digestiv.
2.2. Alternative la fumatul tradițional
Deși nu există țigări sigure în ceea ce privește efectele asupra sănătății, mulți fumători folosesc ca alternative țigările din foi, țigările electronice sau cele rulate manual, deoarece consideră că acestea sunt mai puțin dăunătoare. Spre exemplu, vapatul este cunoscut ca fiind o soluție mult mai bună, fără să aibă un impact atât de mare asupra sănătății:
- Țigările electronice nu funcționează prin ardere, ci prin încălzirea unei soluții lichide care conține nicotină, arome și alți aditivi. Prin urmare, acestea nu produc gudron sau alte substanțe chimice dăunătoare.
- Țigările electronice nu produc cenușă sau scrum ca în cazul celor tradiționale.
- Vapatul nu produce fum, doar aerosoli sau vapori, mai puțini dăunători decât fumul produs de țigările tradiționale.
- Țigările electronice pot fi utilizate cu nicotină sau fără nicotină, ajutând fumătorii să se lase de acest viciu.
În ceea ce privește țigările rulate, multe persoane consideră că tutunul folosit pentru acestea este mai puțin dăunător. De fapt, riscurile pentru sănătate sunt aceleași ca în cazul țigărilor normale. Mulți dintre cei care fumează tutun de rulat nu folosesc un filtru, astfel încât ajung să inhaleze mai mult gudron și nicotină și, prin urmare, devin foarte dependenți de obiceiul lor. De aceea, este bine ca fumătorii să se orienteze către filtre tigari de calitate, pentru a reduce cât se poate de mult inhalarea gudronului.
Prin urmare, există câteva soluții de fumat la care poți apela, considerate mai puțin dăunătoare pentru sănătate. Cu toate acestea, trebuie să știi faptul că nici acestea nu sunt lipsite de riscuri.
